Laptele natural versus laptele vegetal. Care ne ajută să fim sănătoși și să protejăm mediul?

Atunci când apare discuția privind laptele care dăunează mai puțin planetei, activiștii pentru mediu spun că nu este nicio îndoială: laptele vegetal este cel mai bun.

Industria a evoluat, iar țările care sunt în top în ce privește producția (China, Italia, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii) obțin acum mult mai multă cantitate de lapte de la vaci, diminuând astfel impactul asupra mediului (de exemplu, o vacă din SUA oferă, acum, de patru ori mai mult lapte decât una din India). O vacă din rasa Holstein în Wisconsin deține deja un record mondial: într-un an a oferit peste 34.000 de litri de lapte.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

Însă, necesarul de resurse naturale pentru a hrăni animalele care oferă zilnic lapte este uriaș. Industria produselor lactate folosește de 20 ori mai multă apă  decât decât cea care produce lapte de ovăz, soia, migdale sau orez, potrivit CNN, care citează un studiu din 2018 efectuat de Universitatea Oxford din Marea Britanie.

De cât lapte de vacă au nevoie adulții

Majoritatea mesajelor publicitare induc potențialului consumator ideea că laptele de vacă este sănătos pentru el: conține calciu, proteine și alți nutrienți care ajută la dezvoltarea puternică.

„Laptele este destul de uimitor din punct de vedere nutrițional, pentru că un mamifer tânăr poate trăi doar cu lapte și poate crește. Dar asta nu înseamnă, în mod particular, că este un aliment optim pentru întreaga noastră viață”, a spus dr. Walter Willett.

Acesta mai explică faptul că, dacă strămoșii noștri nu provin dintr-o zonă a lumii unde era necesar din punct de vedere genetic să consume lactate zilnic, corpul adulților de azi nu mai produce enzimele pe care le producea în copilărie. Or, acest lucru înseamnă că fără enzimele din lactoză, organismul adulților depune efort pentru a distruge zaharurile din lapte.

„Laptele și lactatele erau consumate în special de cei din țările din nordul Europei. Mare parte a populației lumii nu mai consumă lapte după ce a trecut de copilărie”, a mai spus medicul.

Discuția aprinse din prezent se mai referă și la hormonii și antibioticele pe care le primesc vacile din fabrici. Animalele sunt aproape întotdeauna însărcinate, ceea ce ridică nivelul de progesteron, estrogen și alți hormoni din lapte. Or, îngrijorările medicilor cu privire la rezistența pe care o au oamenii la antibiotice și hormoni sunt tot mai des subiectul știrilor.

Laptele vegetal, produs aproape din orice plantă

Între timp, piața laptelui vegetal a explodat. Până acum, producătorii au creat  lapte din legume (soia, mazăre, alune, cartofi și fasole), nuci (migdale, cocos, alune, fistic, nuci de macadamia și caju), semințe (susan, floarea soarelui, in și cânepă) și cereale (orez, ovăz, porumb, quinoa, amaranth și grâu).

„Aproape orice nucă, legumă sau cereală devine opțiune pentru lapte vegetal. Cea mai recentă alternativă pe care am găsit-o a fost laptele de banană!”, a spus Christopher Gardner, profesor la Stanford Prevention Research Center din California.

În ce privește impactul asupra mediului, răspunsul este unul complicat: laptele de orez are nevoie de cel mai puțin teren agricol pentru a fi produs, în vreme ce laptele de migdale elimină mai puține gaze cu efect de seră. Laptele de soia are nevoie de mai puțină apă proaspătă, iar cel de ovăz este undeva la mijlocul tuturor acestor factori.

Iar din punct de vedere nutrițional, fiecare categorie are avantaje și dezavantaje. În ce privește cantitatea de calciu, este clar că laptele de vacă este câștigătorul, dar producătorii alternativei pe bază de plante au rezolvat problema și adaugă calciu – cam 300 de miligrame, echivalentul variantei de la animale. Partea proastă este că în magazine există multe sortimente care conțin zahăr.

„Încercați varianta fără îndulcitori. Sunt, de regulă, la fel de gustoase ca varianta originală, dar cu mai puține calorii, zaharuri și carbohidrați”, a spus Christopher Gardner.

La rândul lui, dr. Walter Willett a completat: „O porție e zi este, probabil, mai bună decât un iaurt simplu sau o bucată brânză. Și apoi, dacă mai simțim nevoia, putem adăuga alternativa vegetală. Cred că, din punct de vedere al sănătății și al impactului asupra mediului, acesta este un punct de plecare rezonabil”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit cea mai veche utilizare a laptelui de către fermierii preistorici din Europa

Microplasticele au fost detectate pentru prima dată în laptele matern uman

Este consumul de lapte bun pentru dinții tăi? Iată ce spun specialiștii

Test de cultură generală. Ce culoare are laptele de hipopotam?